Detoxifierea - Agonie si extaz

sau...

The sweet misery of detox

[de Teo Nicoara]

De cand mi-s eu raw si anume de 3 luni, am avut de-a face cand si cand cu cateva simptome/stari deosebite care mi-au dat batai de cap si pe care le-am atribuit, intr-un final, detoxifierii. 

Ce este detoxifierea? Nici eu nu am stiut pana cand, pe nepusa masa, la 3-4 zile de cand am devenit raw, m-am trezit dimineata, cu mare spor si voie buna; m-am dat jos din pat si dupa cativa pasi m-am asezat urgent la loc. Mainile si picioarele imi erau fara vlaga, tremurau si le simteam cumva straine; in acest timp, restul corpului nu dadea semne de letargie, mintea imi era foarte clara si trunchiul parea sa aiba energie destula. M-am tarat cu chiu cu vai pana la bucatarie mi-am facut un suc de portocale, ca altceva nu imi inchipuiam ca as putea inghiti si m-am intors in pat unde am inceput sa studiez pe internet. Ca de, asa-i omu’ cand pleaca la drum nepregatit, invata pe parcurs. 

 Si asa am aflat eu ca, odata cu imbunatatirea modului de alimentatie si a stilului de viata in general, se declanseaza acest proces, numit “detoxifiere”; asta inseamna ca se elimina toxinele adunate in corp de-a lungul anilor de junk food, de mancare gatita, de stat in fum, de baut, de spalat sau pus pe piele tot felul de chimicale. 

In teorie, de aceasta detoxifiere stiam si eu, dar nu ma gandeam ca poate fi asa evidenta. Ma gandeam ca totul se va manifesta in liniste si eu, odata trecuta pe mancare cruda, voi fi super energica, plina de viata, vesela si toate astea dormind numa’ 5 ore pe noapte, ca asa se lauda colegii rawfood-isti. Dar n-a fost chiar asa si am fost in egala masura dezamagita si incantata. Pe de-o parte suparata ca nu am aflat de nicaieri despre detoxfiere si m-a luat pe nepregatite dar pe de alta parte, incantata ca intr-adevar se intampla ceva, functioneaza. Corpul meu chiar a trecut la treaba. Dupa doar cateva zile de mancare cruda a inceput curatenia generala. 

Vazand ca zilele trec si trendul cu zero toxine ingurgitate chiar se mentine, toate celulele din mine au strigat in cor: “In sfarsiiiiit! Avem ocazia sa facem curatenie! La treabaaaaaa!” Si iaca asa, a inceput marea regenerare, care dupa cum am citit, incepe cu concentrarea intregii energii a corpului pe organele interne, defavorizand in special membrele (de aici si starea mea de claritate pe de-o parte si slabiciune pe de alta). 

Si pana am citit eu cateva pagini despre detox, iata-ma iar plina de energie, zici ca n-am avut nimic. Asta este partea frumoasa a fenomenelor ciudate ale detoxiferii: vin si pleaca la fel de repede cum au venit. Si dupa ce pleaca, se instaleaza o stare de bine, mai ceva ca inainte. De-asta, nu poti decat sa te bucuri. Si asa am fost eu initiata in tainele eliminarii toxinelor. De-atunci am invatat multe si marunte si mai maricele: am avut febra despre care nici n-am stiut decat spre final pentru ca ma simteam foarte energica si vioaie doar capul imi era buimac, zici ca mi se incinsese procesorul. Si stand eu in pat sa imi revin, dintr-o data, ia durerea de unde nu-i.

Alta data am avut un fel de abcces dentar; am fost la dentist si mi-a spus ca nu e de la dinte si ca e posibil sa fie un ganglion umflat; in cateva ore umflatura coborase de la maseaua de sus la una de jos; apoi la gat; si-apoi s-a disipat si a disparut.

Unul din cele mai insistente simptome de detox este transpiratia urat mirositoare :-). O stim cu totii, noi cei raw. Apare, ne face de ras si dispare lasand in urma un miros de curatenie generala. Cu ocazia asta mi-am amintit ca, dupa ce am renuntat la lactate si oua, am avut o perioada cand transpiram ca un carcalete si ma uitam in jur socata… “is that me?”

Simptome mai sunt multe si variate; cele mai obisnuite sunt simptomele de raceala, cu dureri de gat, febra si eliminari de mucus. Toate fac parte din planul destept al organismului de a elimina toxinele: prin cresterea temperaturii corpului se accelereaza desfasurarea proceselor biochimice din organism; daca ne curge nasul nu avem decat motive de bucurie, pentru ca tot acel mucus se adunase in corpul nostru de-a lungul timpului pentru a crea o bariera de protectie impotriva toxinelor. Organele noastre au fost acoperite de acest mucus ca mecanism de aparare dar nu este starea noastra naturala, nu este un lucru placut pentru organism si eliminarea lui este un indiciu ca organismul face curatenie.

Alte simptome ar fi diaree, alt mod prin care corpul elimina din deseuri, eruptii pe piele, herpes, dureri de cap, ameteli, oboseala, urinare mai frecventa, abcese dentare, tuse, etc. Cu cat am fost mai intoxicati cu atat simptomele pot fi mai intense si mai variate. 

Aceste simptome sunt cauza multor esecuri in schimbarea dietei, pentru ca, daca nu esti informat te poti speria si te vei fi tentat sa renunti. Vei spune: “cum? tocmai acum cand mananc cea mai sanatoase hrana, ma simt asa rau?”. Dar aceste simtome sunt normale si trec repede; si cand trec, te vei simti regenerat. 

Modul de abordare a acestor simptome este bucuria. Trebuie sa constientizam ca minunatul nostru corp se regenereaza pe zi ce trece; si, ca sa poata construi ceva nou trebuie mai intai sa faca o curatenie generala. In aceste situatii trebuie sa ne odihnim si sa dam ragaz corpului sa isi faca treaba. Nu este in nici un caz bine sa musamalizam aceste simptome luand medicamente. Aminteste-ti ca medicamentele sunt unele din toxinele pe care corpul se chinuie sa le elimine. Nu poti rezolva situatia bagand altele la loc!

In cursul detoxifierii pot aparea simptome ale unor boli mai vechi tratate cu medicamente. Daca ai fost raciti si te-ai tratat cu medicamente, ai innabusit incercarea organismului de a se curata de toxine. Daca ai fost bolnav si ai tratat simptomele cu medicamente, aceste probleme nu s-au vindecat, au fost doar innabusite, musamalizate. Ca si cum ai avea un cos pe fata si tu te dai cu fond de ten si zici ca l-ai rezolvat. Dar cosul n-a disparut, nu s-a vindecat. Vindecarea presupune mai mult de atat. Si corpul nostru stie cel mai bine ce e de facut. De aceea trebuie sa avem incredere in el si sa-l ajutam cum putem: "haide, Gicu, stiu ca poti!"