Maca sau "Viagra Sud-Americana"

[semneaza pentru raw.z: Gabriela Constantin. multamim!]

Am ales sa va vorbesc astazi despre maca pentru ca mi se pare unul dintre alimentele dintre cele mai valoroase in substante nutritive - vitamine, minerale, aminoacizi – si cu efecte dintre cele mai spectaculoase asupra starii generale de sanatate, incluzand aici bunastarea fizica, mentala si emotionala. Din acest motiv mi s-a parut potrivit sa-i dedic o prezentare mai detaliata/lunga :-), sper sa rezistati cu stoicism pana la capat.

Cultivare si caracteristicile plantei:
Maca este o planta ierboasa bienala sau anuala (sau perena potrivit unor surse) originara din Anzii inalti din Bolivia si Peru. Este cultivata pentru hipocotilul carnos (aka portiunea din tulpina intre cotiledoane si baza radacinii) – care e mai curand unit cu radacina rezultand aprox. o forma de para intoarsa.
Marimea si proportiile o fac asemanatoare cu ridichile si napii, cu care de altfel se si inrudeste. Hipocotilul are o gama de culori destul de larga – de la auriu/alb-galbui, la rosu, purpuriu, negru si verde. Culorile se mostenesc de la planta mama. In functie de culoarea radacinii, se diferentiaza si proprietatile celor mai cultivate varietati de maca: astfel, maca alb-galbui este preferata in Peru datorita dulcetii si marimii considerabile; maca neagra, cu gust dulce-usor amarui, este considerata ca avand efectul cel mai puternic in cresterea energiei organismului; maca rosie se pare ca s-a dovedit clinic ca reduce marimea prostatei la sobolani. 

Varfurile verzi si frumos mirositoare sunt scurte si se intind pe pamant; florile sunt albe, subtiri si “inzorzonate”, iar fructele de cam jumatate de cm au o teaca cu 2 seminte mici gri-roscate; in conditii bune, semintele germineaza in 5 zile; semintele nu au nicio perioada de “hibernare” pentru ca arealul de cultivare a macai ramane aspru cam tot anul (brrr, Anzii inalti – la altitudini de aprox. 4,100–4,500 metri ).

Maca este cultivata si creste bine doar in climatul rece, cu soluri agricole relativ sarace,acolo unde putine recolte ar rezista frigului! Cam toata maca din Peru este cultivata organic pentru ca la altitudini asa mari e mica probabilitatea de a fi atacata de daunatori – si, intr-adevar, este rar atacata de “inamici”. Este uneori plantata printre cartofi pentru ca este stiut de toti cultivatorii faptul ca maca indeparteaza in mod natural majoritatea daunatorilor recoltelor de radacinoase.
Pamanturile insamantate cu maca sunt fertilizate mai ales cu balega de oi si de alpaca (un soi de lama) si, deoarece maca le “stoarce” de nutrienti, sunt lasate uneori mai multi ani necultivate ca sa-si revina. 8-10 luni dureaza de la insamantare pana la recoltare, iar cantitatea de maca obtinuta la 1 hectar este de aprox. 5 tone. Dupa recoltare, maca este uscata pt a fi procesata) ulterior, rezultand 1,5 tone. Desi a fost cultivata si in afara zonei Anzilor, nu se stie exact daca are aceiasi contituenti activi si aceeasi putere in nutrienti; hipocotilele crescute la inaltimi mai mici in sere sau in climat cald se dezvolta cu greutate.

Mis istoric:
Timp de 2000 de ani, maca a fost un important aliment traditional si o planta medicinala foarte folosita in zona (limitata) in care a fost cultivata. Aici este renumita si apreciata pentru bogatia in nutrienti valorosi si pentru capacitatea de a energiza organismul, precum si pentru proprietatile sale ca planta medicinala, imbunatatind rezistenta si puterea si, nu in ultimul rand, stimuland,dorinta sexuala. Ca sa va faceti o idée despre cat de mult era apreciata aceasta planta, e de ajuns sa mentionez ca in timpul colonizarii spaniole, maca era folosita ca moneda de schimb.

Compozitie :
Pe langa zaharuri si proteine, maca mai contine uridina, acid malic si derivatul sau benzoil, precum si cateva glucozide. Valoarea nutritionala a radacinii uscate de maca este foarte mare, asemanatoare cu cea a cerealelor precum orezul si graul. Pe scurt, 60% o reprezinta carbohidratii, 10% proteinele, 8.5% fibrele si 2.2% grasimile. Maca este bogata in:

• minerale esentiale, mai ales seleniul, calciul, magneziul si fierul
• acizi grasi esentiali precum acidul linolenic (omega-6), cel palmitic, acizii oleici (omega-9)
• aminoacizi – 18 sunt prezenti in compozitie (din 22 posibili!!! ) – incluzand 7
• aminoacizi esentiali. Dupa cum stim, aminoacizii formeaza structura proteinelor, asadar daca mai aud intrebari de genul “De unde iti iei proteinele?”, cred ca voi alege sa le ignor de acum inainte
• Vitaminele B1, B2, C si E

Efectele benefice ale plantei asupra functiei sexuale este posibil sa se datoreze concentratiei mari de proteine si nutrienti vitali, desi maca mai contine o substanta numita (trag aer in piept) p-methoxybenzyl isothiocyanate,care este faimoasa pt proprietatile afrodisiace.

Utilizare, moduri de preparare:
Maca este recoltata si folosita de locuitorii Anzilor de secole. In trecut maca era schimbata la troc cu produse cultivate la altitudine mai joasa, cum ar fi porumbul, orzul, radacinile de tapioca, quinoa si papaya. Mai era folosita si ca modalitate de plata a impozitelor cerute de imperiul spaniol. Legenda spune ca maca era consumata de razboinicii din imperiul incas inainte de lupte, a caror putere legendara se presupunea ca este datorata si consumului de cantitati copioase de maca. Dupa ce era cucerit cate-un oras, femeile trebuia sa fie protejate de razboinicii incasi deoarece acestia deveneau extrem de virili dupa consumarea unor asemenea cantitati de maca. Cele de mai sus sunt insa chestii “anecdotice” speculate in prezent in campaniile de comercializare a macai, inca nu se stie sigur cat adevar si cata legenda se impletesc in jurul consumului de catre razboinici.

In Peru, maca este preparata si consumata in mai multe feluri, desi in mod traditional este mereu gatita intr-un fel sau altul:

• hipocotilul proaspat cules poate fi copt intr-o groapa (numita huatia) – fiind considerat astfel o delicatesa. radacinile proaspete sunt de obicei disponibile doar prin zonele unde se cultiva. radacina poate fi de asemenea pisata si fiarta, rezultand un lichid dulce si gros;
• tot dumneaei radacina poate fi uscata si amestecata cu lapte, iaurt, suc de fructe, cereale, salata de fructe; sau, dupa ce e uscata, poate fi combinata cu alte legume sau cereale dand nastere la o faina utilizata la gatit.
• daca este fermentata, rezulta o bere slaba numita chicha de maca (aici nu stiu sa dau detalii, dar pentru doritori ma pot interesa )
• frunzele se pot adauga crude in salate sau se pot fierbe

In cadrul industriei alimentare/de suplimente alimentare sunt puse pe piata mai multe produse pe baza de maca: 

• faina de maca (obtinuta din macinarea radacinilor dure, uscate), care e folosita in Peru la copt - ca baza, dar si ca produs aromatizant;
• industria de suplimente ultilizeaza atat faina, cat si radacinile uscate pt diverse tipuri de extracte concentrate: capsule, tablete, maca gelatinizata, pudra etc.
• pudra de maca este consumata in combinatiile de mai sus (cu iaurt, lapte, in smoothies cu ciocolata, avocado, capsune, banane - sa nu uitam de reteta faimosului smoothie al Unei).

Maca este mult mai digerabila utilizata ca pudra decat consumata direct ca radacina intreaga. Are un pic gust de radacina de cicoare prajita, care aduce si ea la gust cu cafeaua, dar, spre deosebire de cafea, maca nu actioneaza la fel, desi este si ea stimulanta. Doza zilnica recomandata de pudra este 3-5 grame, unele surse recomanda cantitati pana la 20 grame (vreo 2 lingurite contin cam 5.5 grame), de preferinta dimineata (energizeaza de topai prin toata casa). Unii producatori adauga pudra de maca la ciocolata, prajituri, supe etc.

Maca nu are contraindicatii sau reactii adverse si n-au fost raportate interactiuni cu vreun medicament, fiind considerata un aliment sigur pentru consum (ar fi si culmea sa fie altfel dupa ce a fost folosita atatea secole de incasi).

Beneficii pentru sanatate:

• Pentru ca se gaseste in centrul atentiei unei intregi industrii de manufacturare si comercializare, macai i se atribuie numeroase calitati si efecte benefice asupra sanatatii, multe dintre ele nefiind bazate pe studii clinice in toata regula, ci de multe ori pe supozitii/pareri/experiente personale. Este destul de greu, totusi, sa se organizeze studii clinice riguroase care sa includa cat mai multi “subiecti” de studiu pt ca asta ar insemna cheltuirea unor sume semnificative de bani, iar companiile farmaceutice (care sunt, de obicei, sponsorii studiilor clinice) nu prea au niciun interes sa finanteze cercetarea unor produse naturale, relativ usor de gasit si cumparat, pe care nu le pot patenta si de pe urma carora nu pot castiga bani (asa cum se intampla cu medicamentele).
• Cu toate acestea, s-au facut ceva studii (de mai mica anvergura, dar in niciun caz de neglijat!) asupra efectelor consumului de maca; eu ma voi concentra mai ales in prezentarea acelor efecte asupra sanatatii care sunt dovedite, incercand totusi sa aduc in atentie si experientele personale.
• Dupa cum este sugerat in titlul postarii, s-a dovedit ca extractele de maca pot creste libidoul si imbunatati calitatea spermei (desi nu s-au facut studii pe barbati cu disfunctii sexuale/infertilitate). Inca din 1961 s-au facut studii pe soareci care au demonstrat efecte benefice in impotenta si in cresterea productiei de sperma; studiile pe barbati sanatosi au dovedit efecte de stimulare a libidoului si de imbunatatire a motilitatii spermatozoizilor – nu s-a putut explica, totusi, care este mecanismul prin care se obtin asemenea efecte;
• Este posibil ca efectele de mai sus sa fie (cel putin partial) explicate prin bogatia de aminoacizi si nutrienti vitali prezenti in maca. Maca uscata contine cam 10% proteine – majoritatea derivand din aminoacizi, acestia din urma ocupandu-se de multe functii la nivel celular din organism, printre care si functiile sexuale si de fertilitate. De aminoacizi este nevoie pt producerea neurotransmitatorilor (dopamina, noradrenalina) – care transmit semnale sistemului nervos si joaca un rol major in procesul de stimulare a dorintei si de crestere a performantei in timpul actului sexual. Aminoacizii principali de care e nevoie pt formarea acestor neurotransmitatori sunt prezenti in maca; arginina, alt aminoacid care se gaseste in cantitate mare in maca, s-a dovedit ca joaca un rol important in fertilitatea masculina prin cresterea productiei si motilitatii spermei Aminoacidul histidina joaca un rol major in ejaculare si orgasm – persoanele (de ambe sexe) care au dificultati in a ajunge la orgasm/ejaculare pot apela la suplimentarea cu histidina (care, intamplator, se gaseste – in mod natural si in cantitate semnificativa – in maca! ) . Un alt efect al histidinei (si argininei) este cel vasodilatator, prin cresterea fluxului de sange catre organele sexuale.
• Prin alte proprietati raportate mentionez imbunatatirea functiei tiroide si endocrine, echilibrarea hormonala si chiar stimularea sistemului imunitar – dar aceste efecte benefice pot fi atribuite (din nou) continutului extraordinar de nutrienti si aminoacizi prezenti in maca. Sistemul endocrin are multe functii in organism, inclusiv producerea multor tipuri de hormoni care, desi diferiti dpdv chimic, sunt alcatuiti simplu din aminoacizi si cholesterol. Daca organismului i se dau cantitati si tipuri suficiente de aminoacizi naturali, acesta le poate folosi, dupa nevoie, in formarea hormonilor care mentin organismul in echilibru.
• S-a demonstrat in cateva studii clinice conduse in Peru si Australia ca maca nu are activitate hormonala, totusi, analiza lor statistica are cateva deficiente. In Australia studiul s-a facut pe femei aflata la menopauza, neobservandu-se niciun effect hormonal. Totusi, in acest studiu maca s-a dovedit sa atenueze anumite simptome de ordin psihologic associate menopauzei, mai ales anxietatea, depresia si disfunctia sexuala.Unii autori au emis ipoteza ca maca contine compusi ce au activitati similare cu testosteronul; e nevoie insa de studii suplimentare pt demonstrarea acestei ipoteze
• Cel mai bun efect al consumului de maca (probabil ar fi trebuit sa incep cu asta, dar m-a luat valul cu prezentarea rezultatelor sexuale ) este cresterea neasteptata a energiei, rezistentei (cum altfel ar fi ridicat incasii Macchu Picchu?) vitalitatii, diminuarea oboselii, imbunatatirea concentrarii si atentiei – asadar, daca aveti vreun copil prin casa, o sa-i faceti fata cu brio la joaca si topaieli

Bibliografie:
Wikipedia: http://en.wikipedia.org/wiki/Lepidium_meyenii
http://www.macaperu.com/index.htm
Tropical plant database: http://www.macaperu.com/index.htm
http://www.naturalnews.com/028782_maca_Incas.html
http://www.passeportsante.net/fr/Solutions/PlantesSupplements/Fiche.aspx?doc=maca_ps_sommaire