Caju-ul este originar din Brazilia
şi face parte din aceeaşi familie cu mango şi fisticul. În secolul 16,
exploratorii portughezi au introdus această plantă în alte regiuni tropicale
precum India şi unele tări africane, unde sunt cultivate şi astăzi, cei mai
mari producători de caju din lume fiind India, Brazilia, Mozambic, Tanzania şi
Nigeria
Arborele de caju a fost considerat întotdeauna
valoros datorită lemnului sau preţios, balsamului extras sau fructelor de caju.
Este cultivat în 32 de ţări din toata lumea, producţia medie a fiecărui arbore
fiind de 200-300 de nuci pe an. Ei sunt folosiţi şi în diferite preparate
culinare, în special în bucătăria tailandeză, chineză sau indiană, precum şi în
compoziţia unor tipuri de brânză special concepută pentru vegetarieni.
Caju – Stiati ca?
Caju – Planta in sine cunoaste si
alte utilizari, in afara de cele alimentare: din coaja se obtine o vopsea, din
fruct se obtine alcool si otet, iar prin presare la rece, un ulei foarte
apreciat.?
Caju - din pudra de seminte se
extrage antivenin?
Caju – reduce tensiunea arteriala?
1.Proprietati:
Este o importanta sursa de energie
dat fiind continutul ridicat in grasimi (42,2 %) si proteine (17,5 %).
Grasimile sunt constituite de acizii grasi mono-nesaturati dintre care acidul
oleic care este vestit pentru efectele benefice asupra sistemului
cardio-vascular.
Caju este bogat in vitaminele B1 (0,63 mg/100 g), B2 (0,26 mg/100
g), B3 (10,1 mg/100 g) si vitamina E (0,78 mg/100 g), antioxidant
benefic sistemului cardiovascular.
Magneziul continut de caju (270 mg/100 g) poate diminua intensitatea
migrenelor, poate reduce tensiunea arteriala, problemele de respiratie. Fosforul
(375 mg/100 g) este important pentru sitemul osos si dinti.
Este recomandat de nutritionisti ca
ingredient sanatos in cadrul unor diete, fie ele pentru slabit sau tonifierea
organismului, datorita continutului scazut de grasimi. In comparatie cu nucile
de pecan, alunele si nucile, caju are si un continut bogat de proteine, fibre,
potasiu, fier si zinc.
Planta in sine
cunoaste si alte utilizari, in afara de cele alimentare: din coaja se obtine o
vopsea, din fruct se obtine alcool si otet, iar prin presare la rece, un ulei
foarte apreciat.
Arborele de caju devine materie prima pentru obtinerea cauciucului si a unui
lichid folosit ca baza pentru vopseluri.
Sucul, de culoare
tuciurie, rasinos si caustic, se foloseste in medicina, avand proprietati
antibacteriene. Valoarea arborelui de caju se datoreaza si lemnului sau pretios
sau uleiului extras, folosit in industria auto, ca agent anticoroziv, adeziv
sau hidroizolator.
Consumul in stare
naturala, prajit sau sarat, caju-ul este un aliment apreciat in bucataria
orientala, un fel de mancare traditional fiind puiul cu caju din bucataria
chinezeasca si thailandeza, dar si un ingredient de baza al unor branzeturi
vegetariene. In Malaezia, frunzele arborelui de caju sunt consumate crude, in
salate, sau intr-un preparat traditional, in amestec cu pasta de creveti.
In unele parti ale lumii, din coaja arborelui se prepara ceaiuri antidiuretice,
din pudra de seminte se extrage antivenin, iar uleiul este utilizat in tratarea
afectiunilor dermatologice.
2.Istoria
Caju-ul este un pom
fructifer tropical, originar din Amazonia,
facand parte din aceeasi familie cu fisticul si mango.
In secolul al XVI-lea, portughezii l-au introdus in India,
iar astazi, India si Africa orientala sunt cei mai mari producatori.
Este inedit datorita celor doua tipuri de fructe pe care le ofera: un fruct proaspat,
denumit “mar de caju” si unul uscat denumit “aluna de caju”. Caju-ul proaspat
este de fapt un fruct fals, creat prin hipertrofierea pedunculului floral, care
ajunge la marimea unei pere mici. Are suprafata lucioasa si fragila, de culoare
de la galben la rosu aprins, iar pulpa este fibroasa. Fructul adevarat este cel
uscat, care creste la baza caju-ului proaspat; este asemanator migdalei sau
alunei, fiind acoperit cu o coaja dura, care inchide o samanta uleioasa,
comestibila.
3.Compozitia
chimica
-vitamine: B1, B2,
B3 si E
-lipide: 42,2%
-proteine: 17,5%
-substante minerale: magneziu 270 mg%, fosfor 375 mg%
4.Doze recomandate
Se recomanda consumul a cate 8 seminte de caju pe zi
5.Recomandari
speciale si reactii adverse
Recomandat:
Magneziul continut
de caju diminueaza intensitatea migrenelor, reduce tensiunea arteriala,
problemele de respiratie.
Fosforul este important pentru sistemul osos si dinti.
6.Retete
Dovlecei umpluţi cu orez şi
caju
Timp de preparare: o oră
Calorii: 380/porţia
Ingrediente: 500 g roşii şi ardei,
250 g orez, 6 linguri ulei de măsline, 50 g fructe caju crude, 1 kg dovlecei, 5
g cimbru, 3 cepe, 2 legături pătrunjel şi mărar
Preparare: Curăţăm ardeii, roşiile
şi ceapa şi le tăiem cubuleţe. Dovleceii, curăţaţi de coajă, îi tăiem în bucăţi
de 8 cm lungime. Punem orezul la fiert în apă cu puţin ulei. După 15 minute
adăugăm zarzavatul, caju, verdeaţa tăiată mărunt şi le mai fierbem 10 minute.
Umplem dovleceii cu această compoziţie şi-i punem la foc potrivit în cuptor. Se
servesc calzi, cu iaurt.
7.De ce este
special cel de la Rawz?
Caju de la Raw.z este cel mai bun deoarece este organic si 100% natural. Adus special din locul de bastina, acesta va asteapta pe rafturile noastre cu drag pentru a-l achizitiona.
8.Specialisti si
iubitori
Cei mai mari iubitori de caju trebuie sa fie in primul rand bastinasii din Brazilia, care consumau aceste seminte inca din cele mai vechi timpuri.